Cu si despre HIRSCH Porozell – ZF Corporate 12.10.18

HIRSCH Porozell, subsidiara locală a companiei austriece cu acelaşi nume, producătoare de polistiren expandat pentru termoizolaţii şi ambalaje, a avut în primele nouă luni din 2018 vânzări în valoare de 90 de milioane de lei, cu 25% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

„După ce am cumpărat trei fabrici în 2017 – la Timişoara, Bucureşti şi Sfântu Gheorghe, în 2018 am pornit cu toate motoarele turate, ceea ce a făcut posibilă creşterea cu 25% după primele nouă luni din 2018 şi triplarea numărului de angajaţi, de la 52 la 170”, spune Bogdan Roman, directorul general al HIRSCH Porozell în România.

Înainte de achiziţia celor trei fabrici, austriecii deţineau deja două unităţi de producţie de polistiren, în Cluj şi în Timişoara, cea din Timişoara fiind cumpărată de la Energoterom după ce compania a intrat în faliment, iar cea din Cluj fiind construită chiar de austrieci. Fabricile de la Sfântu Gheorghe şi Bucureşti au fost cumpărate de la producătorul român de hidro şi termoizolaţii Arcon.

„Poziţionarea geografică strategică a fabricilor noastre ne asigură costuri minime de transport, optimizări în producţie şi, în general, flexibilitate, atuuri care ne ajută în atingerea ţintelor de profit”, mai spune Bogdan Roman.

HIRSCH Porozell este prezentă în România din anul 2006, când a construit fabrica de polistiren expandat din judeţul Cluj, cu o capacitate de producţie între 250.000 şi 300.000 de metri cubi pe an. Compania a avut o fabrică de polistiren şi în Oradea, însă aceasta a fost vândută. În prezent, cele patru fabrici pe care le are HIRSCHPorozell au o capacitate de un milion de metri cubi de polistiren expandat pentru faţade.

În 2017,HIRSCH Porozell a avut o cifră de afaceri de 102 milioane de lei (faţă de 45 de milioane de lei în anul anterior), pierderi de patru milioane de lei şi 169 de angajaţi, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Compania a investit anul trecut în modernizarea fabricilor achiziţionate, în utilaje, tehnologie, sisteme informatice şi capacităţi logistice.

La începutul acestui an, directorul general spunea că HIRSCH Porozell ia în calcul deschiderea unei noi fabrici de polistiren în România, situată în zona Moldovei. Promisiunea unei investiţii în Moldova vine în contextul în care această regiune a fost ocolită în ultimii ani de companii, fiind cea mai săracă zonă a ţării.

„Avem în continuare în plan să mai construim o fabrică, în zona Moldovei. Deocamdată însă ne continuăm campania de acaparare de cotă de piaţă pentru cele patru capacităţi de producţie pe care le deţinem. Vrem să ne consolidăm, iar apoi vom continua dezvoltarea”, explică Bogdan Roman.

Subdezvoltarea infrastructurii, salariile mici şi lipsa investiţiilor i-au ţinut pe producătorii de materiale de construcţii departe de zona Moldovei, unde potenţialul de consum este mai redus, la fel şi veniturile, ceea ce înseamnă că nici apetitul pentru construcţii nu este ridicat. Printre puţinele companii din domeniul construcţiilor care au fabrici amplasate în Moldova se numără Adeplast (Roman), Henkel (Roznov, judeţul Neamţ) şi Somaco (Adjud, judeţul Vrancea).

Polistirenul pe care îl produc austriecii de la HIRSCH Porozell în România este folosit parţial pentru ambalaje şi parţial pentru construcţii, la lucrările de izolaţii termice. Astfel, principalii clienţi ai HIRSCH Porozell sunt depozitele de materiale de construcţii şi reţelele de magazine de tip DIY (do it yourself – engl.), pentru divizia de construcţii. Lor li se adaugă şi companii producătoare de electrocasnice, precum grupul italian de electrocasnice De’Longhi, care produce la Cluj espressoare pentru cafea.

HIRSCH Porozell face parte din grupul austriac HIRSCH Servo, cu activitate în mai multe ţări, printre care Austria, Germania, Ungaria, Ucraina, Polonia. În total, austriecii deţin 20 de fabrici şi un centru de cercetare şi fabricaţie a utilajelor cu care se produce polistirenul.

Piaţa de polistiren doar pentru construcţii s-a situat anul trecut la peste 150 de milioane de euro, după o creştere de circa 20%, potrivit jucătorilor din industrie.

„Din informaţiile disponibile la Institutul Naţional de Statistică privitor la importurile de stiren – materia noastră primă, se pare că în acest an avem o piaţă în stagnare”, spune Bogdan Roman.